Local view for "http://purl.org/linkedpolitics/eu/plenary/2010-06-14-Speech-1-153"
| Predicate | Value (sorted: default) |
|---|---|
| rdf:type | |
| dcterms:Date | |
| dcterms:Is Part Of | |
| dcterms:Language | |
| lpv:document identification number |
"en.20100614.23.1-153"6
|
| lpv:hasSubsequent | |
| lpv:speaker | |
| lpv:spoken text |
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@ro18
|
| lpv:spokenAs | |
| lpv:translated text |
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@cs1
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@da2
"Zu Beginn der Wirtschaftskrise in der Europäischen Union sind es die baltischen Staaten gewesen, die davon am härtesten betroffen waren. Nach einem über mehrere Jahre andauernden wirtschaftlichen Höhenflug sind die baltischen Tiger zu kranken Kätzchen Europas geworden. Nichtsdestotrotz bereitet sich Estland gerade darauf vor, der Eurozone in Rekordzeit beizutreten. Der Beitritt dieses Landes wird jedenfalls die Eurozone in einer kritischen Phase stärken. Wir spenden Beifall für Estlands Ambitionen, die einheitliche Währung trotz der Krise, die auch dieses Land nicht verschont hat, anzunehmen. Es ist in der Lage gewesen, diese mit einer unverzüglichen Sparpolitik und fiskalischen Disziplinarmaßnahmen zu bekämpfen. Obwohl die baltischen Staaten von der Krise schwer getroffen wurden, haben sie von dem Vorteil profitieren können, über nur geringe öffentliche Schulden zu verfügen, was ihnen in Bezug auf Auslandsanleihen eine größere Flexibilität ermöglicht hat. Dieser Punkt darf nicht vergessen werden, vor allem vor dem Hintergrund, dass Estlands Verhältnis von öffentlichen Schulden zum BIP bei 7,2 % und damit weit unter dem Referenzwert von 60 % liegt.
Ich denke, dass es nun für uns an der Zeit ist, unsere Lehren aus der europäischen Krise und Estlands Entschlossenheit zu ziehen, und für uns einen guten Mittelweg zwischen Ambition und Vorsicht zu finden. Wir dürfen dabei jedoch nicht den sozialen Aspekt der Euro-Migration als ein Teil dieses Prozesses vergessen. Die Erfahrung der Staaten, die in der Vergangenheit bereits der Eurozone beigetreten sind, hat die Hauptrisiken in Bezug auf Preisanstiege deutlich gemacht. Aus diesem Grund hoffe ich, dass die estnischen Behörden in der Lage sein werden, ausgewogene fiskalische Strategien anzuwenden, sodass seine Bürgerinnen und Bürger nicht dazu veranlasst werden, große Opfer zu bringen. Vor diesem Hintergrund hat Herr Scicluna völlig Recht, wenn er auf das Inflationsrisiko hinweist.
Nicht zuletzt hat Estlands Wechsel zum Euro auch einen symbolischen Aspekt. Es kann als Modell für Länder in Osteuropa dienen, deren Begeisterung durch die Krise zusammen mit dem Sinken ihrer realen Chancen, die Fristen für die Euro-Einführung einzuhalten, einen Dämpfer bekommen hat."@de9
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@el10
"At the start of the economic crisis in the European Union, the Baltic countries were among those which were hardest hit. The Baltic tigers became the sick men of Europe following an economic boom lasting several years. Nonetheless, we now have Estonia preparing to join the euro area in record time. However, this country’s accession will strengthen the euro area at a critical juncture. We applaud Estonia’s ambition to adopt the single currency in spite of the crisis which has not left it unscathed. It has been able to tackle it with prompt austerity and fiscal discipline measures. Although they have been hit hard by the crisis, the Baltic countries have enjoyed the advantage of having a low level of public debt, which provided them with greater flexibility in relation to external loans. This is an important point to remember, bearing in mind that Estonia’s public debt to GDP ratio is 7.2%, far below the 60% reference value.
I think that it is now time for us to learn the lessons from the European crisis and from Estonia’s determination and for us to successfully find the happy medium between ambition and prudence. However, as part of this process, we must not ignore the social aspect of migrating to the euro. The experience of States which have previously joined it highlights major risks in terms of price rises. This is why I hope that the Estonian authorities will be able to apply balanced fiscal policies so that its citizens are not obliged to make major sacrifices. In this respect, Mr Scicluna is quite right to draw attention to the risk of inflation.
Last but not least, Estonia’s transition to the euro also has a symbolic aspect. It can serve as a model for countries in Eastern Europe whose enthusiasm has been dampened by the crisis, along with a decline in their real chances of meeting the deadlines for adopting the euro."@en4
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@es21
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@et5
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@fi7
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@fr8
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@hu11
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@it12
"Europos Sąjungoje prasidėjus ekonomikos krizei Baltijos šalys buvo tarp tų, kurioms buvo smogta labiausiai. Baltijos tigrai susidūrė su ekonomikos sunkumais, iškilusiais po kelerius metus trukusio ekonomikos pakilimo. Vis dėlto dabar Estija rengiasi prisijungti prie euro zonos per trumpiausią laiką. Vis dėlto šios šalies prisijungimas sustiprins euro zoną kritišku momentu. Mes pritariame Estijos siekiui priimti bendrą valiutą, nepaisant krizės, nuo kurios ji taip pat nukentėjo. Ji sugebėjo ją įveikti taikydama skubias taupymo ir fiskalinės drausmės priemones. Nors ir smarkiai nukentėjo nuo krizės, Baltijos šalys turėjo pranašumą – žemą valstybės skolos lygį, kuris suteikė joms daugiau lankstumo, susijusio su išorinėmis paskolomis. Tai svarbus dalykas, kurį reikia prisiminti, turint galvoje, kad Estijos valstybės skola pagal BVP santykį yra 7,2 proc., daug mažesnė negu 60 proc. pamatinės vertės.
Manau, kad dabar laikas mums atsižvelgti į per Europos krizę sukauptą patirtį ir Estijos ryžtą ir sėkmingai rasti aukso vidurį tarp siekių ir apdairumo. Vis dėlto vykstant šiam procesui privalome atsižvelgti į „migravimo į euro zoną“ socialinį aspektą. Valstybių, kurios prisijungė prie jos anksčiau, patirtis parodo didžiausias grėsmes kainų kilimo atžvilgiu. Todėl tikiuosi, kad Estijos valdžios institucijos sugebės taikyti subalansuotą fiskalinę politiką, kad jos piliečiai neprivalėtų smarkiai aukotis. Šiuo atžvilgiu E. Scicluna yra ganėtinai teisus, atkreipdamas dėmesį į infliacijos riziką.
Paskutinis, bet ne mažiau svarbus dalykas, – Estijos perėjimas prie euro taip pat turi simbolinę prasmę. Tai gali būti pavyzdys Rytų Europos šalims, kurių entuziazmą nuslopino krizė, kartu mažėjant realioms galimybėms laikytis euro įsivedimo terminų."@lt14
"Eiropas Savienībā ekonomikas krīzes sākumā Baltijas valstis atradās starp tām valstīm, kuras šī krīze skāra vissmagāk. Pēc ekonomiskā uzplaukuma, kas ilga vairākus gadus, Baltijas tīģeri kļuva par Eiropas vārguļiem. Tomēr tagad Igaunija gatavojas pievienoties eiro zonai rekordīsā laikā. Tomēr šīs valsts pievienošanās stiprinās eiro zonu ļoti kritiskā brīdī. Mēs slavējam Igaunijas vēlmi ieviest vienoto valūtu par spīti krīzei, kas šo valsti nav atstājusi neskartu. Tā ir spējusi pārvarēt krīzi, ātri veicot taupības un fiskālās disciplīnas pasākumus. Lai gan krīze ir nopietni skārusi Baltijas valstis, to priekšrocība ir zemais valsts parāda līmenis, kas nodrošināja tām lielāku elastību attiecībā uz ārējiem aizdevumiem. To ir svarīgi atcerēties, ņemot vērā, ka Igaunijas valsts parāda attiecība pret IKP ir 7,2 %, kas ir ievērojami zemāka par 60 % atsauces vērtību.
Manuprāt, ir pienācis laiks gūt mācību no Eiropas krīzes un Igaunijas apņēmības, lai mēs varētu veiksmīgi atrast zelta vidusceļu starp godkārīgiem mērķiem un piesardzību. Tomēr mēs nedrīkstam nerēķināties ar sociālo aspektu, ko rada pāreja uz eiro un kas ir daļa no šī procesa. To valstu pieredze, kuras ir pievienojušās agrāk, norāda uz lielo risku, kas saistīts ar cenu pieaugumu. Tāpēc es ceru, ka Igaunijas varas iestādes spēs piemērot līdzsvarotu fiskālo politiku tā, lai neciestu tās pilsoņi. Šajā ziņā
kungs pamatoti ir pievērsis uzmanību inflācijas riskam.
Visbeidzot, bet ne mazāk svarīgi — Igaunijas pārejai uz eiro ir arī simboliska nozīme. Tā var būt paraugs Austrumeiropas valstīm, kuru entuziasmu krīze ir mazinājusi, tāpat kā ir mazinājušās viņu reālās iespējas ievērot termiņu attiecībā uz eiro ieviešanu."@lv13
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@mt15
"In het begin van de economische crisis in de Europese Unie hoorden de Baltische staten bij de sterkst getroffenen. De Baltische tijgers werden, na een periode van hoge economische groei van een aantal jaren, de zieke mannen van Europa. Estland echter bereidt zich nu in recordtijd voor op toetreding tot de eurozone. De aansluiting van dit land komt als versterking van de eurozone op een kritiek moment. De ambitie van Estland om ondanks de crisis de gemeenschappelijke munt aan te nemen moet worden gewaardeerd. Het land is de crisis niet ontlopen maar heeft hem het hoofd geboden met bezuinigingen en prompte fiscale discipline. Hoewel ernstig door de crisis getroffen, hebben de Baltische staten het voordeel gehad van een beperkte staatsschuld, hetgeen meer flexibiliteit bood voor externe leningen. Het is een aspect om te onthouden, dat de verhouding tussen staatsschuld en bbp in Estland 7,2 procent is, veel lager dan de referentiewaarde van 60 procent.
Ik denk dat het tijd wordt dat wij lering trekken uit de Europese crisis en leren van de Estse vastberadenheid, zodat we de middenweg vinden tussen ambitie en voorzichtigheid. In het kader van dit proces mogen we echter de sociale component van de overgang naar de euro niet vergeten. De ervaring van staten die zich al eerder hebben aangesloten geeft aan dat het risico op prijsstijgingen groot is. Daarom hoop ik dat de Estse overheid een uitgebalanceerd fiscaal beleid kan toepassen, zodat de burgers geen grote offers hoeven te brengen. Wat dat betreft heeft collega Scicluna zeer terecht het risico van inflatie genoemd.
Niet in de laatste plaats heeft de Estse overgang naar de euro ook een symbolische dimensie. Het gaat om een voorbeeld voor de oostelijke staten, waar de crisis het elan heeft verminderd maar ook de reële mogelijkheden om zich te houden aan de afgesproken termijnen voor het toetreden tot de eurozone."@nl3
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@pl16
"Quando começou a crise económica na União Europeia, os países bálticos foram dos mais atingidos. Os tigres do Báltico tornaram-se os doentes da Europa a seguir a uma expansão económica que durou vários anos. Apesar disso, temos agora a Estónia a preparar-se para aderir à zona euro em tempo recorde. No entanto, a adesão deste país fortalecerá a zona euro numa conjuntura crítica. Aplaudimos a ambição da Estónia de adoptar a moeda única apesar da crise que não deixou o país ileso. Foi capaz de a combater através de uma austeridade imediata e de medidas de disciplina orçamental. Embora duramente atingidos pela crise, os países bálticos beneficiaram da vantagem de terem um baixo nível de dívida pública, que lhes proporcionou uma maior flexibilidade em relação aos empréstimos externos. Este é um ponto importante a recordar, tendo em mente que o rácio da dívida pública da Estónia em relação ao PIB é de 7,2%, bem abaixo do valor de referência de 60%.
Penso que é altura de aprendermos as lições da crise europeia e da determinação da Estónia e de encontrarmos com êxito o meio-termo entre ambição e prudência. No entanto, como parte deste processo, não devemos ignorar o aspecto social da migração para o euro. A experiência dos Estados que a ele aderiram anteriormente evidencia os grandes riscos em termos de aumentos dos preços. É por isso que espero que as autoridades estónias sejam capazes de aplicar políticas orçamentais equilibradas para que os seus cidadãos não sejam obrigados a grandes sacrifícios. Neste aspecto, o senhor relator Edward Scicluna faz muito bem em chamar a atenção para o risco da inflação.
Por último mas não menos importante, a transição da Estónia para o euro tem igualmente um aspecto simbólico. Pode servir de modelo para países da Europa Oriental cujo entusiasmo diminuiu com a crise, juntamente com as suas hipóteses reais de cumprirem os prazos para a adopção do euro."@pt17
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@sk19
"La debutul crizei economice în Uniunea Europeană, ţările baltice au fost printre cele mai grav afectate. Tigrii baltici deveneau, după un
economic de câţiva ani, bolnavii Europei. Iată însă că într-un timp record Estonia se pregăteşte să devină membră a zonei euro. Aderarea acesteia vine însă să întărească zona euro într-un moment critic. Este de apreciat ambiţia Estoniei de a adopta moneda unică în ciuda crizei care nu a ocolit-o, dar care a ştiut să-i facă faţă cu măsurile de austeritate şi de disciplină fiscală prompte. Deşi puternic lovite de criză, ţările baltice au avut avantajul unei datorii publice reduse, ceea ce le-a furnizat un grad sporit de flexibilitate pentru împrumuturi externe. Este un lucru de reţinut, având în vedere că raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Estoniei este de 7,2%, cu mult sub valoarea de referinţă de 60%.
Cred că este timpul să învăţăm din lecţiile crizei europene şi ale determinării estone şi să reuşim să găsim calea de mijloc între ambiţie şi prudenţă. Totuşi, în cadrul acestui proces nu avem dreptul să neglijăm componenta socială a trecerii la euro. Experienţa statelor ce au aderat anterior indică riscuri majore privind creşterea preţurilor, de aceea, sper că autorităţile estone vor şti să aplice politici fiscale echilibrate, astfel încât cetăţenii să nu fie obligaţi la sacrificii majore. În acest sens, colegul meu Scicluna atrage foarte bine atenţia asupra riscului privind inflaţia.
Nu în ultimul rând, trecerea Estoniei la euro are şi o dimensiune simbolică, ea reprezentând un exemplu pentru ţările din est, cărora criza le-a diminuat atât elanul, cât şi posibilităţile reale de a se încadra în termenele asumate pentru adoptarea euro."@sl20
"I början av den ekonomiska krisen i EU var de baltiska länderna bland dem som drabbades hårdast. De baltiska tigrarna blev de sjuka männen i Europa efter ett ekonomiskt uppsving som varade i flera år. Trots det ser vi nu hur Estland förbereder sig för att ansluta sig till euroområdet på rekordtid. Landets inträde kommer emellertid att stärka euroområdet vid en kritisk tidpunkt. Vi gläder oss åt Estlands strävan att införa den gemensamma valutan trots den kris som också har drabbat dem. De har kunna bemöta den med snabba åtstramningar och finansiella disciplinåtgärder. Även om de baltiska länderna har drabbats hårt av krisen har de dragit nytta av sina låga offentliga skuldnivåer, vilket har gett dem större flexibilitet när det gäller externa lån. Detta är viktigt att minnas, med tanke på att Estlands offentliga skuldkvot som andel av BNP är 7,2 procent, vilket ligger långt under referensvärdet på 60 procent.
Jag anser att det nu är dags för oss att dra lärdom av den europeiska krisen och av Estlands beslutsamhet och lyckas hitta den gyllene medelvägen mellan framåtsträvan och försiktighet. Som ett led i denna process får vi emellertid inte bortse från den sociala aspekten av att gå över till euron. Erfarenheten från stater som tidigare har anslutit sig pekar på allvarliga risker när det gäller prishöjningar. Därför hoppas jag att myndigheterna i Estland ska kunna föra en balanserad budgetpolitik så att inte medborgarna tvingas till stora uppoffringar. Det är i detta avseende helt riktigt att Edward Scicluna riktar uppmärksamheten mot inflationsrisken.
Sist men inte minst har Estlands övergång till euron också en symbolisk aspekt. Estland kan vara en förebild för länderna i Östeuropa, vars entusiasm har dämpats av krisen samtidigt som deras verkliga möjligheter att hålla tidsfristerna för införandet av euron har minskat."@sv22
|
| lpv:unclassifiedMetadata |
"George Sabin Cutaş (S&D ). -"18,5,20,15,1,19,16,11,7,10,2,21,12,8
"boom"18,5,20,15,1,19,16,11,2,10,7,21,12,8
|
| lpv:videoURI |
Named graphs describing this resource:
The resource appears as object in 2 triples